You are currently viewing Consumul de capsuni – Efect antibiotic și bactericid

Consumul de capsuni – Efect antibiotic și bactericid

Primii capsuni de grădină au fost cultivaţi în Franţa, la finalul secolului al XVIII-lea. Cu toate acestea, specii sălbatice de capsuni au fost crescute încă din cele mai vechi timpuri, căpşuna fiind un fruct menţionat în literatura de specialitate din Roma Antica.
Astfel, aceasta era utilizată pentru tratarea melancoliei, leşinului, inflamaţiilor, febrei, infecţiilor, mirosului neplăcut şi a multor altor afecţiuni.
Începând cu 1300, francezii au început sa ia plantele din păduri şi să le crească în grădină cu scop decorativ, Charles al V-lea, regele Franţei între 1364 şi 1380 avea peste 1.200 de capşuni în grădina regală de la Luvru.

Având efect antibiotic, bactericid, antiinflamator, tonic, nutritiv, reminalizant, alcalinizant al sângelui şi de reducere a colesterolului, căpşunul este una dintre plantele cele mai cultivate şi folosite în scop terapeutic.

Căpșuni – Valori Nutrționale 

1 porție – 152 gr

 Calorii  49                                    
Grăsimi (total)   0.5 g                                       
Aciz i grași saturați  0 g                                      
Acizi grași poli nesaturați 0.2  g
Acizi grași mono nesaturați  0.1 g
Colesterol  0 mg                                                    
Sodiu  2 mg                                                              
Potasiu  232.56 mg                                              
Carbohidrați 11.7 g                                              
Fibre 3 g                                                                   
Zaharuri (total) 7.4 g
Proteine 1 g
Vitamina C  89.37 mg                                          
Calciu 24 mg                                                             

Fier 0.62 mg                                                              

sursă

Sănătate

În scop terapeutic sunt folosite atât frunzele,  rizomul şi fructele căpşunului. Planta şi fructele sunt bogate în vitamine (C, B1, B2, E), acid salicilic, elagic şi pantotenic, proteine, săruri de potasiu, fosfor, calciu, magneziu, fier, sodiu, proteine şi zaharuri.
Astfel, căpşunile sunt recomandate pentru tratarea reumatismului, afecţiunilor renale, gutei, constipaţiei, hipertensiunii arterioare, tulburarilor hepato-biliare, eczemelor, insomniilor, acneei, obezităţii şi a multor altor afecţiuni.

Căpşunile, fructele parfumate de sezon, sunt o gustare dulce cu o multitudine de proprietăţi nutritive.

Pe lângă multivitaminele pe care le conţin, căpşunile sunt cunoscute ca fiind un bun întăritor imunitar, un ajutor în prevenţia bolilor cardiovasculare, ca diabetului sau chiar a cancerului. Dar asta nu e totul!

capsuni
capsuni

.

Consumul de capsuni-Întăresc sistemul imunitar

“Căpşunile sunt o sursă excelentă de vitamina C”, spune dieticianul Madeleine Edwards, citată de Best Health în pagina electronică. O porţie conţine 51.5 mg de vitamina C, adică 50% din necesarul zilnic, vitamină care este cunoscută pentru proprietăţile de stimulare a imunităţii organismului, fiind în acelaşi timp un antioxidant eficient.

Ajută la menţinerea unei vederi sănătoase

Proprietăţile antioxidante ale căpşunilor previn apariţia cataractei, iar compoziţia mare de vitamine protejează împotriva radiaţiilor solare şi îmbunătăţeşte corneea şi retina. Potrivit unui studiu al Institutului Karolinska din Stockholm, vitamina C în doze exagerate ar putea creşte riscul dezvoltării cataractei în cazul femeilor peste 65 de ani, dar numai dacă sunt preluate din suplimente şi nu din fructe sau legume.

Luptă împotriva cancerului

Căpşunile conţin antioxidanţii luteină şi zeaxantină şi acid elagic, o fitochimicală extrem de benefică. “A fost demonstrat că acidul elagic are proprietăţi anti-cancer”, a declaratt Madeleine Edwards.

Vitamina C găsită în căpşuni produce colagen, benefic pentru păstrarea elasticitiăţii pielii. Iar conform cercetătorilor Universităţii Hallym din Coreea de Sud, acidul elagic previne distrugerea colagenului şi inflamarea pielii, acestea fiind principalele cauze ale apariţiei ridurilor.

O cantitate optimă de capsuni -Scade nivelul de colesterol

Fitochimicalele din căpşuni contracarează efectele lipoproteinelor de tip LDL, care pot cauza formarea unei plăci la nivelul arterelor.  Consumul căpşunilor reduce lipidele din sânge, care, în cantităţi mari, se pot depune pe pereţii arterelor.

Reduc inflamaţiile

Căpşunile au proprietatea de a reduce inflamaţiile articulaţiilor, care ar putea provoca artrită. De asemenea, conform unui studiu realizat de Harvard School of Public Health, femeile care mănâncă 16 căpşuni pe săptămână sunt cu 14% mai puţin predispuse să aibă un nivel crescut al proteinei C reactive(CRP).

Menţin o valoare normală a presiunii sângelui

O porţie de căpşuni conţine 134 mg de potasiu şi ajută la menţinerea presiunii sângelui la nivel normal, acţionând ca un amortizor împotriva efectelor negative ale sodiului. Astfel, reducând lipoproteinele LDL, inflamaţia şi presiunea sângelui, căpşunile sunt considerate cele mai bune fructe pentru sănătătatea inimii.

O porție de capsuni -sporește numărul de fibre

Căpşunile conţin 2g de fibre pe porţie, esenţiale pentru o digestie sănătoasă. Absenţa lor poate conduce la diverticulită, care se manifestă la 50% dintre persoanele peste 60 de ani. De asemenea, căpşunile consumate cu moderaţie luptă împotriva diabetului zaharat de tip 2.

Ţin greutatea sub control

Căpşunile au un conţinut redus de sodiu, zahăr şi calorii (în jur de 28 kCal pe porţie).

“Căpşunile conţin zaharuri naturale, dar care nu depăşesc 4g pe porţie, în timp ce totalul conţinutului de carbohidraţi este echivalent cu mai puţin de o jumătate de felie de pâine. Triplaţi-vă porţia şi veţi avea o gustare cu mai puţin de 100 de calorii – şi cu mult mai sănătoasă decât snack-urile cu acelaşi număr de calorii”, spune dieteticianul Edwards.

Consumul de capsuni în perioada prenatală

Acidul folic este recomandat femeilor însărcinate sau celor care îşi doresc o sarcină, căpşunile conţinând 21 mg pe porţie. Acest tip de vitamină B ajută fătul să-şi dezvolte craniul şi măduva spinării.

Lasă un răspuns